Leurda planta medicinala

 

Leurda Planta Medicinala

Leurda este raspandita prin paduri de foioase, prin campii bogate in humus,sub tufarisuri.Are un puternic miros de usturoi.

Organul vegetal utilizat:frunzele si bulbul de leurda. Se recolteaza la inceputul primaverii . Frunzele se aduna in aprilie si mai si bulbii la sfarsitul verii si toamna.

Leurda contribuie la sustinerea organismului in procesul de reglare a tensiunii arteriale; mentinerea concentratiilor COLESTEROLULUI si a TRIGLICERIDELOR din sange in limitele normale; mentinerea sanatatii si supletea vaselor de sange; sustinerea functionarii normale a sistemului cardiovascuar; sustinerea detoxifierii tractului intestinal .

Leurda Tratamente Naturiste

Leurda, este folosita pentru cure depurative, vindecarea bolilor cronice de piele,previne ateroscleroza,
este recomandata in cazul diareelor,balonarilor, colicilor,viermilor intestinali,insomniei, tulburarilor cardiace,tuberculozei pulmonare si hidropiziei, ranilor care se vindeca greu. Pentru a avea
todeauna in casa planta si pentru a beneficia de puterea ei de vindecare se prepara o tinctura. Din aceasta tinctura se iau zilnic 10 pana la 12 picaturi in putina apa. Aceste picaturi ajuta la o memorie buna si previne ateroscleroza.Vinul de leurda este un bun remediu pentru toti batranii cu secretii
pulmonare abundente si greutata in respiratie.  

Tinctura de LEURDA

Frunzele sau bulbii taiati marunt se introduc intr-o sticla pana la gat fara a se indesa, se toarna deasupra rachiu de secara sau orice alt rachiu de 38-40%, facut in casa si se lasa 14 zile la soare sau langa masina de gatit.

Doza recomandata este de 20-30 de picaturi, dizolvate in apa, de 2-3 ori pe zi, inainte de fiecare masa.

Tinctura previne hipertensiunea, formarea cheagurilor de sange si migrarea lor pe artere.

O cura de minimum trei saptamani poate mari nivelul COLESTEROLULUI bun (HDL), reduce nivelul TRIGLICERIDELOR din organism si intareste sistemul imunitar, in special fata de agresiunea agentilor bacterieni.

Mai mult, administrata cu regularitate, tinctura contribuie semnificativ la functionarea optima a sistemului DIGESTIV si este un bun ADJUVANT in tratamentul bolilor ce afecteaza aparatul respirator- gripa, bronsita sau traheita.

Vinul de LEURDA

Se ia un pumn de frunze,se lasa sa dea cateva clocote intr-un sfert de litru de vin alb, se indulceste dupa gust cu miere sau sirop si se bea din acest vin peste zi,incet,inghititura cu inghititura.

Infuzie de LEURDA

Peste 10 g de frunze tocate marunt se toarna 250 ml de apa clocotita. Amestecul este lasat la infuzat 30 minute, dupa care se strecoara si poate fi baut. Sunt recomandate 3 cani pe zi, inainte de fiecare masa, timp de 3 saptamani.

O cura cu ceai de LEURDA reduce simtitor neplacerile provocate de astenia de primavara, asigura un somn linistit si tonifica sistemul nervos.

De asemenea, infuzia este un valoros adjuvant in tratarea afectiunilor cardiace, prin actiunea sa hipotensiva, si in arterioscleroza, prin scaderea concentratiei COLESTEROLULUI.

Consumat cu regularitate, ceaiul de LEURDA contribuie la vindecarea bolilor aparatului DIGESTIV si combate VIERMII INTESTINALI (limbricii, oxiurii si alte specii parazitare).

Decoctul de LEURDA

Pentru acest preparat, se foloseste tulpina si radacina plantei,frunzele pierzandusi calitatile prin fierberea indelungata. La o cana cu apa (250 ml) rece se pun doua linguri de tulpini si radacini maruntite. 

Preparatul se fierbe la foc mic, timp de 30 de minute, completandu-se treptat apa care se evapora. Se poate pastra la frigider, cel mult trei zile. Doza recomandata este de o lingura, de trei ori pe zi, inainte de fiecare masa, vreme de doua saptamani.

Decoctul actioneaza ca adjuvant in caz de hipertensiune arteriala, boli cardiovasculare, convalescenta dupa accident vascular sau infarct miocardic.

Decoctul este si un vermicid natural de exceptie, combate eficient parazitii intestinali.

In plus, datorita proprietatilor sale antibiotice, anihileaza bacteriile de la nivelul mucoasei bucale.

Ulei de LEURDA

Pentru acest preparat este nevoie de 50 g frunze proaspete, tocate marunt,si 100 ml ulei de masline. Frunzele se pun intr-un vas emailat, apoi se adauga uleiul. Vasul se fierbe pe baie de apa, timp de 3 ore, vreme in care trebuie sa completam permanent apa care se evapora din vasul aflat direct pe flacara aragazului. 

Dupa acest interval, se lasă la racit si se strecoara printr-o bucata de tifon, care se stoarce bine, pentru a extrage cat mai mult din esenta plantei. Preparatul trebuie pastrat in sticlute mici, de culoare inchisa, in locuri racoroase.

Suc de LEURDA

Se obtine din PLANTA proaspt, intr-un blender sau mixer de bucatarie. Peste 20 g de PLANTA tocata fin, se toarnă 250 ml (un pahar) de apa calduta. Se lasa la macerat aproximativ 6 ore, dupa care se strecoara prin tifon si se stoarce. Doza optima este o ceasca cu suc, dimineata, pe stomacul gol.

Se recomanda o cura de trei saptamani, cu o saptamana pauza.

Potiunea are efecte diuretice si depurative, este un puternic dezinfectant al aparatului DIGESTIV, vindeca afectiunile intestinale si anihileaza VIERMII INTESTINALI.

Consumat zilnic, sucul de LEURDA reface flora intestinala, mai ales dupa bolile infectioase.

Comprese cu LEURDA

Frunzele de LEURDA se toaca marunt si se zdrobesc apoi intr-un mojar. Pasta astfel obtinuta se intinde pe o bucata de tifon si se bandajeaza zona afectata. Indepar­teaza durerile cauzate de guta si inlatura durerile in piept, usurand respiratia.

Cataplasme cu LEURDA

Pentru calmarea durerilor provocate de ulcere varicoase, reumatism sau articulatii inflamate este necesar sa preparam mai intai extractul fluid de LEURDA si pe urma sa il amestecam cu argila. 

Extractul fluid de LEURDA presupune fierberea pe baie de abur a 100 ml de tinctura, pana cand lichidul se evapora, ajungand la o treime din cantitatea initiala (25-30 ml).

Esenta astfel obtinuta se amesteca cu argila pana se transforma intr-o pasta subtire. Intindem pasta pe o bucata de tifon si aplicam bandajul pe zona afectata, fara a lega strans. Pentru un efect eficient, cataplasma se tine 30 de minute.

Read More

Lemnul dulce planta medicinala

Lemnul Dulce Planta Medicinala

Lemnul dulce este o plantă perenă din familia leguminoaselor, originară din Europa și Asia. Rădăcina sa este principalul punct de interes pentru utilizare, fiind recunoscută pentru gustul dulce și pentru compușii activi din rădăcină care oferă beneficiile sale.

Lemnul dulce ajunge pana la 1,5 m,avand aspect de tufa,cu frunze dispuse in perechi de-o parte si de
alta a unui ax comun.Florile plantei au culoarea albastru-violet.In scop terapeutic se utilizeaza  radacinile plantei. 

Lemnul dulce creste in albiile parasite ale raurilor,in buruienisuri,locuri necultivate. Se recolteaza in anul trei de cultura, toamna, dupa incetarea vegetatiei sau primavara devreme, numai radacinile secundare si rizomii laterali.

Lemnul dulce Tratamente naturiste

Rădăcina de lemn dulce conține un compus numit acid glicirizic, care conferă gustul dulce caracteristic, dar și alte substanțe active care au fost asociate cu diverse beneficii pentru sănătate. Această plantă medicinală a fost folosită de-a lungul istoriei în medicina tradițională pentru diverse afecțiuni, cum ar fi problemele digestive, tusea, iritațiile gâtului, dar și ca îndulcitor natural.

De asemenea, lemnul dulce este folosit în industria alimentară pentru a da gust și aromă produselor precum dulciurile, băuturile și alte produse alimentare.

Este important de menționat că, deși are multiple beneficii, consumul excesiv sau prelungit de lemn dulce poate avea efecte adverse asupra sănătății, inclusiv creșterea tensiunii arteriale și alte probleme de sănătate, în special în cazul unor persoane care au anumite condiții preexistente. Consultarea unui specialist înainte de utilizarea sau consumul frecvent al acestui produs este recomandată.

Lemnul dulce este un diuretic,antispasmodic,antiinflamator si antiulceros. Are ca efect fluidificarea secretiilor traheobronhice si faringiene.Are actiune estrogena,laxativa.

Planta medicinala se recomanda in special contra gastritei hiperacide si ulcerului gastric. Se mai
foloseste in urmatoarele afectiuni: bronsita, traheita, faringita ,tuse,afectiuni urinare,reumatism  ,constipatie,stimularea organelor genitale si a caracterelor sexuale secundare. 

Lemnul dulce se administreaza intern sub forma de macerat (1/2 lingurita la cana) care se bea in cursul zilei. Planta medicinala se mai foloseste si sub forma de pulbere din care se inghite 1-3 g pe zi,tinctura si extract. 

Pentru tratarea de scurta durata a constipatiei se poate prepara o infuzie din ½ de lingurita de radacina de lemn dulce la 1 cana cu apa. De asemenea, pulberea de radacina de lemn dulce poate fi administrata si ca atare in doza de 1-3 g pe zi (cate 1 varf de cutit, de 1-3 ori pe zi). 

Read More

Jneapanul planta medicinala

Jneapanul Planta Medicinala

Jneapanul (Pinus mugo Turra), cunoscut și sub denumirea de molid de munte sau brad de munte, este o specie de conifer din familia Pinaceae. Această specie este adesea utilizată în scopuri ornamentale în grădini și peisagistică datorită aspectului său compact și rezistenței la condițiile de creștere dificile. De asemenea, jneapanul are și utilizări în medicina tradițională datorită unor proprietăți potențiale benefice.

În medicina tradițională, diverse părți ale jneapanului sunt folosite în diferite moduri:

Uleiul de jneapan: Acesta este extras din acele plantei și este folosit în principal în medicina naturala pentru proprietățile sale antiseptice și expectorante. Uleiul este adesea utilizat în inhalare pentru a trata afecțiuni ale căilor respiratorii superioare, cum ar fi răcelile, tusea și bronșitele.

Infuzia de muguri de jneapan: Din mugurii acestui conifer se poate obține o infuzie care este considerată utilă în tratarea problemelor respiratorii. Aceasta poate fi utilizată pentru a ajuta la reducerea tusei și a congestiei nazale.

Baia cu extract de jneapan: se foloseseste extractul de jneapan adăugat în băi pentru a ameliora durerile musculare și reumatismul.

Cu toate acestea, este important să menționăm că informațiile despre utilizările medicinale ale jneapanului se bazează în mare parte pe tradiții populare și nu pe dovezi științifice riguroase. Ca atare, înainte de a folosi orice formă de remediu pe bază de jneapan sau a altor plante pentru scopuri medicinale, este recomandat să discutați cu un specialist în domeniul sănătății sau cu un medic pentru sfaturi și recomandări specifice în funcție de condițiile individuale de sănătate.

De asemenea, înainte de a recurge la utilizarea plantelor medicinale, este esențial să vă asigurați că utilizați plante sigure și să culegeți sau să achiziționați produse din surse de încredere pentru a evita orice reacții adverse sau efecte secundare nedorite.

Read More

Isopul planta medicinala

. 

Isopul Planta Medicinala

Isopul (Hyssopus) - O Planta Medicinală Valorificată de Secole

Isopul (Hyssopus officinalis) este o plantă perenă aromată, cunoscută pentru proprietățile sale medicinale și culinare. Este originară din regiunile mediteraneene și este folosită de mii de ani în medicina tradițională și în bucătărie datorită aromei sale plăcute și potențialelor beneficii pentru sănătate.

Descrierea plantei Isop

Isopul este o plantă mică, având tulpini lemnoase, subțiri, înalte de aproximativ 30-60 de centimetri, cu frunze subțiri, lanceolate, de culoare verde-închis. Florile sale mici, tubulare și de obicei de culoare mov, violet sau albastru deschis, sunt grupate în spike-uri terminale.

Utilizările Medicinale ale Isopului

Isopul a fost folosit de mult timp în medicina naturală pentru diverse afecțiuni. Printre utilizările sale medicinale se numără:

Proprietăți Expectorante: Isopul este adesea folosit pentru a ajuta la tratarea problemelor respiratorii, cum ar fi tusea, bronșita și congestia pulmonară. Substanțele active din isop au efecte expectorante, ajutând la eliminarea mucusului și la reducerea inflamației în căile respiratorii.

Antiseptic și Antiinflamator: Compușii din isop au proprietăți antiseptice și antiinflamatorii, fiind utilizați local pentru tratarea unor afecțiuni ale pielii sau a rănilor .

Stimulent Digestiv: Isopul poate fi utilizat pentru a stimula digestia și pentru a ajuta la ameliorarea unor probleme digestive minore, cum ar fi balonarea sau disconfortul abdominal.

Cum se Utilizează Isopul

Isopul poate fi consumat sub formă de ceai, infuzie, extract lichid sau ulei esențial. Ceaiul de isop este obținut prin infuzarea frunzelor uscate în apă fierbinte și poate fi consumat pentru beneficiile sale pentru sănătatea în tratarea afecţiunilor respiratorii și digestive.

Uleiul esențial de isop este folosit adesea în aromaterapie sau poate fi aplicat topic după diluare pentru a ajuta la tratarea problemelor de piele sau pentru a oferi un efect relaxant.

Avertisment

Deși isopul are numeroase beneficii potențiale pentru sănătate, este important să fiți atenți și să consultați un specialist în domeniul sănătății înainte de a utiliza isopul sau orice produs pe bază de isop, mai ales dacă aveți afecțiuni medicale preexistente sau luați alte medicamente, pentru a evita interacțiunile nedorite sau reacțiile alergice.

În concluzie, isopul este o plantă medicinală versatilă și valoroasă, care a fost apreciată de secole pentru multiplele sale utilizări în medicina tradițională și care continuă să ofere potențiale beneficii pentru sănătatea sanatatea sistemului respirator și a sistemului digestiv.

Read More

Inul Palnta medicinala

Inul Palnta medicinala

Descoperă proprietățile uimitoare ale inului, o plantă medicinală cu multiple beneficii și utilizări în tratarea diverselor afecțiuni. Explorează proprietățile sale terapeutice. Află cum semințele de in pot fi integrate într-un regim sănătos și echilibrat, oferind o perspectivă asupra metodelor naturiste de tratament și a impactului lor benefic asupra sănătății generale.

Inul ,este o plantă medicinală cunoscuta de mii de ani. Este originar din regiunile Mediteranei, Crimeei, Caucazului si Asiei Mici iar astazi poate fi intalnit in culturi din Europa Centrala, Belgia, Olanda, in estul Rusiei, Egipt, Algeria, estul Indiei si America de Nord.

Linum, cunoscută sub numele de in, este o plantă cu multiple beneficii și proprietăți medicinale. Această plantă a fost folosită de-a lungul secolelor pentru tratamente naturiste și este recunoscută pentru semințele sale bogate în substanțe nutritive esențiale.

Inul este cultivat în principal pentru semințele sale, care sunt o sursă excelentă de acizi grași omega-3, fibre, proteine, vitamine și minerale. Aceste semințe sunt utilizate în diverse tratamente naturiste datorită proprietăților lor curative.

Una dintre cele mai cunoscute utilizări ale semințelor de in este pentru îmbunătățirea sănătății inimii. Acizii grași omega-3 conținuți în in au efecte benefice asupra sistemului cardiovascular, reducând riscul de boli de inimă și reglând nivelul colesterolului. Consumul regulat de semințe de in poate contribui la menținerea unei inimi sănătoase.

De asemenea, inul este apreciat pentru proprietățile sale antiinflamatoare. Uleiul de in, extras din semințele plantei, este utilizat în tratarea inflamațiilor și a durerilor articulare asociate cu afecțiuni precum artrita. Consumul acestui ulei sau aplicarea topică a acestuia sub formă de comprese poate reduce inflamațiile și poate ameliora disconfortul articular.

Semințele de in sunt, de asemenea, cunoscute pentru efectele lor benefice în menținerea sănătății digestive. Datorită conținutului ridicat de fibre solubile, acestea pot ajuta la îmbunătățirea tranzitului intestinal și la reducerea simptomelor asociate cu constipația sau sindromul colonului iritabil.

Există diverse moduri de a integra inul în regimul alimentar pentru a beneficia de proprietățile sale. Semințele de in pot fi consumate sub formă de semințe întregi, pudră sau ulei. Ele pot fi adăugate în iaurt, cereale, smoothie-uri sau salate pentru a oferi un aport suplimentar de nutrienți esențiali.

Inul (Linum) este o plantă medicinală cu numeroase beneficii pentru sănătate. De la îmbunătățirea sănătății inimii la reducerea inflamațiilor și menținerea unei digestii sănătoase, această plantă și semințele sale reprezintă o adiție valoroasă într-un stil de viață sănătos și echilibrat. Utilizarea inului în tratamentele naturiste poate aduce multiple beneficii sănătății și bunăstării generale.

Tratamente naturiste cu seminte de in

Semințele de in sunt recunoscute pentru proprietățile lor vindecătoare și sunt utilizate în tratamentele naturiste pentru diverse afecțiuni.

Pentru sănătatea inimii, consumul regulat de semințe de in poate reduce riscul de boli cardiovasculare datorită conținutului bogat de acizi grași omega-3. Acești acizi grași ajută la menținerea unui nivel sănătos de colesterol și pot îmbunătăți funcția cardiovasculară.

În tratarea inflamațiilor și a durerilor articulare, uleiul de in este adesea folosit ca remediu natural. Prin aplicarea topică sau consumul acestuia, uleiul poate reduce inflamațiile și disconfortul asociat cu afecțiunile articulare precum artrita.

Pentru o digestie sănătoasă, semințele de in, bogate în fibre solubile, pot ajuta la îmbunătățirea tranzitului intestinal și pot reduce disconfortul asociat cu constipația sau sindromul colonului iritabil.

În concluzie, semințele de in sunt folosite în tratamente naturiste pentru diverse probleme de sănătate, oferind multiple beneficii datorită conținutului lor nutritiv și proprietăților vindecătoare.

Read More

Erizipelul Tratamente Naturale

Erizipelul Tratamente Naturale

Descoperă soluțiile naturale pentru tratarea erizipelului într-un articol informativ și detaliat despre remedii și metode alternative. Află despre plantele medicinale, uleiurile esențiale și alte tehnici folosite în medicina naturistă pentru a combate și ameliora simptomele acestei infecții cutanate. 

Articolul explorează beneficiile tratamentelor naturiste, oferind sfaturi practice și informații relevante pentru cei interesați să abordeze erizipelul într-un mod holistic și non-invaziv. 

Descoperă opțiuni sigure și eficiente pentru a gestiona această afecțiune, punând accent pe abordările naturale și complementare în procesul de vindecare a erizipelului.

Erizipelul este o infectie a tesutului subcutanat superficial/celulita superficiala, cu prinderea vaselor limfatice, produsa de streptococi ß-hemolitic de grup A si rar de stafilococul aureus. Boala este cauzata de o bacterie care se poate gasi in nas si faringe. Aceasta poate migra la nivelul pielii, in rani si alte zone lezate. Infectia este sporadica, apare la orice varsta si are o distributie egala pe sexe.

Simptomele inițiale includ roșeață și inflamație localizată, care se extind rapid și pot provoca senzații intense de arsură sau durere. Boala poate fi însoțită de febră, frisoane și oboseală. Tratamentul implică de obicei antibiotice pentru a combate infecția și medicamente pentru a reduce durerea și inflamația.

Ignorarea sau tratamentul întârziat poate duce la complicații grave, cum ar fi răspândirea infecției în fluxul sanguin sau afectarea țesuturilor profunde ale pielii.

Prevenirea constă în menținerea igienei personale, tratarea imediată a leziunilor cutanate și evitarea contactului cu persoanele infectate.

Este esențial să se solicite îngrijire medicală promptă în cazul în care apar simptomele erizipelului pentru a preveni complicațiile și pentru a asigura un tratament adecvat.

Tratamente Naturiste pentru erizipel

Boala erizipelului este o infecție bacteriană a pielii care poate fi tratată eficient și în mod natural, alături de terapia medicală convențională, folosind diverse remedii naturiste.

Compresiile reci: Aplicarea unor comprese reci pe zona afectată poate ajuta la reducerea inflamației și a senzației de arsură asociate cu erizipelul. Utilizarea unor comprese umede și reci poate aduce un efect calmant și poate contribui la diminuarea disconfortului.

Uleiuri esențiale: Unele uleiuri esențiale, precum uleiul de lavandă sau uleiul de arbore de ceai, au proprietăți antimicrobiene și antiinflamatorii. Acestea pot fi diluate și aplicate local pe piele pentru a ajuta la combaterea bacteriilor și a inflamației.

Plante medicinale: Anumite plante precum echinaceea sau coada calului pot susține sistemul imunitar și pot avea proprietăți antiinflamatorii. Consumul lor sub formă de ceai sau utilizarea lor sub formă de comprese poate aduce beneficii în procesul de vindecare a erizipelului.

Dietă echilibrată: Adoptarea unei diete sănătoase, bogate în nutrienți și antioxidanți, poate ajuta organismul să lupte împotriva infecției. Consumul de alimente bogate în vitamine și minerale consolidează sistemul imunitar, facilitând vindecarea.

Este important să discutați cu un profesionist înainte de a încerca orice tratament natural, pentru a evita interacțiunile medicamentoase sau reacțiile adverse. Combinate cu tratamentul medical, aceste remedii naturiste pot fi un sprijin în gestionarea și vindecarea erizipelului.

 

 

 

 

 

Read More

Hemangiomul -Tratamente Naturiste

Hemangiomul Tratamente Naturiste

Hemangiomul, este o tumoare vasculară caracterului benign,care  poate fi abordat cu tratamente naturiste bazate pe plante medicinale.

Hemangiomul ete o creștere anormală a vaselor de sânge, o tumoare benignă formată din țesuturi care alcătuiesc vasele de sânge. Acestea sunt cel mai frecvent întâlnite la sugari și copii mici și pot apărea în diverse părți ale corpului, inclusiv pe piele sau în interiorul corpului, în organe precum ficat  sau creier .

Majoritatea hemangioamelor sunt noncanceroase și pot să dispară de la sine în timp, mai ales în cazul hemangioamelor cutanate mici. Cu toate acestea, în unele cazuri, hemangioamele pot crește în dimensiune sau pot provoca complicații, în special atunci când sunt situate în organe interne sau la nivelul țesuturilor care interferă cu funcționarea normală.

Tratamentul pentru hemangioame poate varia în funcție de dimensiunea, localizarea și eventualele complicații. Unele opțiuni terapeutice includ monitorizarea atentă, medicamente specifice sau intervenții chirurgicale pentru a elimina hemangiomul, în funcție de necesitățile și caracteristicile fiecărui caz în parte. Este important să consulți un medic sau un specialist pentru evaluarea și gestionarea adecvată a unui hemangiom.

Hemangiomul Tratamente naturiste cu plante medicinale

Datorita caracterului benign si evolutiei autolimitante, hemenagioamele necomplicate, in special cele capilare, nu au indicatie de tratament chirugical. Ele trebuie tinute sub supraveghere si evolutia lor trebuie verificata periodic, pentru a nu degenera. Daca hemangiomul nu este agresat, dispare de la sine, fara sa lase semne importante.

Iata mai jos cateva din tratamente naturiste care au dat rezultate in vindecarea hemangiomului.

Tinctura din frunze de cedru.

Tinctura din frunze de cedru sau de chiparos este un remediu excelent contra hemangiomului. Frunzele de cedru sunt spalate, taiate marunt si se umple cu ele o sticla pana la gat; se toarna rachiu de secara de 38-40% peste ele si se lasa la macerat timp de 10 zile in soare sau in apropierea masinii de gatit. Cu aceasta tinctura se tamponeaza hemangiomul de mai multe ori pe zi.

Suc natural din frunze de urechelnita

Se iau cateva frunze carnoase de urechelnita si se zrobesc. Cu aceasta seva, se va unge constant, de trei ori pe zi pana la disparitia hemangiomului .

Suc natural din galbenele

Seva tulpinelor carnoase de filimica(galbenele) stoarse prin storcatorul electric de uz casnic ajuta la înlăturarea hemangiomului. Cu aceasta seva, se va unge constant, de trei ori pe zi pana la disparitia hemangiomului.

Read More

Tintaura Planta Medicinala

Descoperă puterea vindecătoare a plantei Ţintaura, o plantă medicinală cu o istorie bogată și beneficii terapeutice remarcabile. Află despre caracteristicile botanice, habitatul său natural și utilizările tradiționale în medicina populară.

Ţintaura Plantă Medicinală

Plantă medicinală se numeste stiintific CENTAURIUM ERYTHRAEA, popular i se mai spune tintaula, fierea pământului, iarba frigurilor.

Denumirea ei in limba germana,este- TAUSENDGULDENKRAUT, ceea ce tradus inseamna planta celor 1000 de florini, aceasta arata ce importanta si cat de valoroasa este aceasta plantă.

Planta este perena,creste inalta de 10-40 cm cu o tulpina ce se ramifica doar in zona florilor.

Frunzele de ţintaură sunt putin ovale, mai mult lunguiete. Creste in livezi si pajisti in locuri umede si luminoase, in zonele de munte pana la 1000-1200 metri altitudine. Mai creste si in vii (pe dealuri), in zonele defrisate, sub traseele liniilor de inalta tensiune etc. Plantamedicinală se culege din luna iunie pana in septembrie, dar numai in zilele insorite. Altfel planta neinflorita trece neobservata. Doar florile ca niste stelute in cinci colturi, de culoare roz spre violet, parca lumineaza locul unde a inflorit.

In cartile mai vechi aflam ca denumirea stiintifica CENTAURIUM ERYTHRAEA este legata de centaurul Chiron, care si-a vindecat ranile cu aceasta planta.

Denumirea Erdgalle- fierea pământului este legata de gustul foarte amar al plantei. In Evul Mediu,era folosita in scopuri de anulare a vrajitoriilor. Se impleteau coronite de ţintaură, se puneau la gatul vitelor si le aparau de vraji si boli.

Planta contine uleiuri eterice, rasini, substante amare. Nu are miros dar are un gust foarte amar. Substantele amare din planta, incita formarea sucului gastric, de aceea vom gasi planta in multe amestecuri de ceai.

In Austria, Germania si Elvetia, planta medicinală este protejata, motiv pentru care se gaseste doar la farmacii, fiind importata din tarile rasaritene sau balcanice.

Ţintaura -Tratamente Naturiste

Ţintaura se foloseste in tratamentul bolilor aparatului digestiv cum ar fi: pirozisul, tulburări stomacale,in bolile de ficat, pentru stimularea eliberarii secretiei biliare etc. Are proprietati de depurare a sangelui (curatire) si este utila in tratamentul unor boli de piele.

Planta medicinală ajuta la scaderea febrei (se administreaza sub forma de infuzie).

Florile si tulpinile plantei puse intr-un litru de vin alb se obtine un aperitiv valoros ce stimuleaza pofta de mancare (este necesar de a pune zahar sau miere in extract, el avand un gust puternic si foarte amar).

Ceai-infuzie de ţintaură

O lingurita cu plante (flori,frunze,tulpina) se pune intr-o cana, se opareste cu 250 ml apa clocotita, se lasa 3-5 minute sa traga, se strecoara,se bea neindulcit cu o jumatate de ora inainte de fiecare masa.

Pentru cei care sufera de diabet este indicat sa consume zilnic trei, patru cani cu ceai, eventual asociat si cu frunze de afin si, in scurt timp, rezultatul se va vedea,glicemia va scadea considerabil.

Cand cineva are febră,este bine sa bea doua cani cu ceai de ţintaură zilnic si febra va dispare.

Vin de ţintaură pentru stimularea poftei de mancare:

Intr-un litru de vin alb natural se pun 40-50 grame de plantă, se lasa sa macereze la loc insorit si calduros timp de opt zile. Apoi se strecoara.Se foloseste in caz de nevoie, band un paharel (ca de lichior) inainte de fiecare masa. Pofta de mancare a bolnavului va creste uluitor.

Vinul de ţintaură se foloseste pentru tratarea anorexiei. Cateva linguri din acest preparat luate inainte de fiecare masa normalizeaza pofta de mancare, stimuleaza digestia, ajuta la asimilarea mineralelor si a oligoelementelor.

Pentru a va curata colonul, se iau dupa fiecare masa,pana la trei linguri cu vin de ţintaură, ce are un intens efect de stimulare a intregului tub digestiv, inclusiv a colonului, ajutand astfel la eliminarea materiilor reziduale prin scaun. Acest remediu, stimuleaza capacitatea de digestie si normalizeaza apetitul.

Pulbere de ţintaură

Se obtine prin macinarea plantei uscate cu rasnita electrica de cafea, urmata de o cernere prin sita pentru faina alba. Pulberea de ţintaură se depoziteaza in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si cat mai reci, pe o perioada de maximum 3 saptamani.

De regula, se administreaza de 3-4 ori pe zi, cate o jumatate de lingurita rasa de pulbere, pe stomacul gol.

Hepatita virală de tip A, B, C se vindeca prin inghitirea a patru lingurite cu pulbere de ţintaură pe zi, in cure de o luna, cu sapte-zece zile de pauza. Este foarte eficienta in fazele incipiente ale bolii, incetinind foarte mult ritmul de evolutie a virusului hepatic.

Tinctura de ţintaură

Se pun intr-o sticla cu gura larga 20 de linguri de pulbere de ţintaură, peste care se adauga o cana (250 ml) de alcool alimentar de 90 de grade si o cana de apa de izvor. Se inchide sticla ermetic si se lasa continutul sa macereze vreme de doua saptamani, intr-un loc calduros, agitand sticla de patru ori pe zi, pentru o mai buna extragere a principiilor active. Dupa trecerea timpului de macerare, continutul sticlei se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare.

Se administreaza din acest remediu, de patru ori pe zi, cate 50 de picaturi diluate in putina apa.

In caz de raceala si gripa se ia cate o lingurita diluata intr-un pahar cu apa, deoarece tinctura de ţintaură scade febra, elimina durerile de cap si crampele musculare, si tonifica sistemul nervos.

Pentru ca este foarte bogata in principii amare, ţintaura stimuleaza pofta de mancare, mult scazuta pe fondul starii gripale.

Siropul de ţintaură

Se pun 2 linguri de ţintaură maruntita la macerat, in 50 ml de apa (un sfert de pahar), vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca 50 ml de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte, iar peste acest amestec se pune jumatate de kilogram de miere, obtinandu-se un sirop recomandat mai ales copiilor, care suporta mai greu gustul amar.

Doza pentru copii este 2-4 lingurite din acest sirop pe zi, iar pentru adulti de 4-6 linguri.Siropul rezultat este recomandat contra febrei la copii, cate o lingurita de patru-sase ori pe zi dar nu mai mult de trei zile la rand.

Cataplasma calda cu ţintaură

O mana de frunze maruntite de ţintaură se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie in apa calda (40-50 de grade Celsius). Dupa trecerea acestui interval de timp, se aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon, peste care se pune o sticla cu apa cat de fierbinte puteti suporta si se lasa vreme de o ora.

Se aplica in caz de colici renale, precum si contra durerilor lombare si a nevralgiei sciatice.

ATENTIE !!!

Ţintaura este contraindicata femeilor insarcinate, deoarece produce contractii uterine. De asemenea, este contraindicata in doze mari (mai mult de doua grame pe zi) persoanelor foarte slabite.In acest caz, efectul tonic amar foarte puternic al plantei este greu de suportat de organismele devitalizate.

Totodata, se administreaza cu multa prudenta si in timpul crizelor biliare. In acest caz, tratamentul poate produce contractii ale musculaturii netede si poate agrava durerile, spun specialistii.

Read More

Urechelnita planta medicinala

Urechelnita este o plantă medicinala suculentă cu frunze cărnoase, recunoscută pentru potențialul său în tratamentele naturiste. Cu utilizări tradiționale în vindecarea rănilor și a iritațiilor pielii, această plantă este apreciată pentru proprietățile sale astringente și antiinflamatorii. 

Urechelniţa Sempervivum tectorum Plantă Medicinală 

Alte denumiri populare:iarba de urechi, urechiuse de stanca,urechea iepurelui, iarba lupului,iarba tunului,iarba grasa,iarba ciutei,argintura, buruiana porcului,curechiul stancii, frunzarul,ghintura, jintera,nevastuica, oloisa,oreclesnita, prescurarita,tata mielului,urechea matei, urecherita,varza de stanca,verzisoara.

Raspandire:este o plantă intalnita pe stanci in stare salbatica sau este cultivata.

Organul vegetal utilizat:in scopuri terapeutice se utilizeaza doar frunzele plantei.

Perioada de recoltare:planta se poate recolta prin lunile iulie si pana in septembrie.

Urechelniţa-Tratamente Naturiste

Urechelniţa este recomandata in special pentru efectele miraculoase pe care le are asupra afectiunilor externe,insa poate fi administrata si intern, in combaterea anumitor probleme precum afecţiuni nervoase, renale sau ale urechii, chiar infectii, diaree, febra sau viermi intestinali.

In uz extern, sub form de suc proaspat se aplicat local pe răni sau arsuri, sau pus in urechi, spalaturi cu decoct in cancer  de piele sau cancer uterin, praf din frunze uscata aplicat pe rani, frunze crude aplicate pe bătături.

Urechelniţa poate vindeca acneea, afecţiunile cutanate, aftele, arsurile, bataturile, cancerul uterin sau de piele, durerile de urechi, hemoroizii, intepaturile de insecte si poate chiar sa elimine pistruii.

In medicina populara din occident, planta medicinală era considerata, cândva, un medicament cu utilizari generale si influente benefice in orice afectiune.Carol cel Mare a dat chiar si un decret pentru cultivarea acestei plante.

Urechelniţa este utilizata, in medicina populara, impotriva durerilor de dinti, a arsurilor, pistruilor si bataturilor, in combaterea inflamatiilor urechii, fiind, de asemenea, vermifuga si febrifuga, dar mai ales avand efecte decisive in eliminarea bataturilor.

Se spune ca o frunza de Urechelniţa, aplicata pe o batatura, o inmoaie si, astfel, batatura poate fi indepartata. PLANTA MEDICINALA este recomandata pentru imbunatatirea starii generale a organismului.

Ceai (infuzie) de Urechelniţa

Doua lingurite de frunze maruntite se pun la 250 l apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute, dupa care se strecoara Se pot consuma 4 cani pe zi intern.

Ceai (decoct) de Urechelniţa

Trei lingurite de plantă se pune la 250 ml apa si se fierb timp de cinci minute. Se strecoara si se folosesc la spalaturi in cazul cancerului de piele sau cance uterin.

Suc proaspat de Urechelniţa

Sucul proaspat stors se pune pe răni extern sau se picura in ureche.Sucul proaspat de Urechelniţa calmeaza durerile provocate de zona zoster.

Totodată, aftele localizate pe mucoasa buzelor sau a obrajilor se trateaza tot cu suc de frunze proaspete de Urechelniţa, amestecat cu apa si miere.

Sucul proaspat obtinut din Urechelniţa este un remediu excelent impotriva pistruilor. Se fac zilnic cate doua sau trei tamponari pe tot tenul sau se tamponeaza numai locul de pe fata cu frunze proaspete, zdrobite. Se vor face tamponari si gargara de cateva ori pe zi.

Praf de Urechelniţa

Frunzele plantei uscate se macina cu ajutorul unei rajnite electrice. Se obtine o pulbere fina (praf). Praful din planta uscata se va pune pe răni sau se va lua intern cate un varf de cutit, care se va tine sub limba timp de 10 minute,dupa care se inghite. Se poate administra de 3-4 ori pe zi cu 30 minute inainte de mesele principale.

Frunzele proaspete se aplica sub pansament pe bataturi zilnic pana la trecerea bataturilor. Pentru negi sau pete se unge cu sucul plantei sau cu frunza strivita de mai multe ori pe zi.

Read More

Ienuparul planta medicinala

Ienupărul este o plantă medicinala cunoscută pentru conurile sale și utilizările sale variate. Bacele sale sunt folosite pentru a produce ulei esențial, adesea utilizat în tratamente naturiste, aromaterapie și în industria alimentară. De asemenea, ienupărul este recunoscut pentru proprietățile sale tradiționale în medicina populară, inclusiv în tratarea unor afecțiuni digestive și a infecțiilor tractului urinar.

Ienupărul -JUNIPERUS COMMUNIS- Plantă Medicinală

Ienupărul (JUNIPERUS COMMUNIS) creste in regiunile muntoase pe pasunile montane, in zone stancoase. El se mai numeste si anaperi,archis,cetina, feniar,ialovat,turtei. Tufele ienuparului nu-si pierd frunzele aciculare. Frunzele ating o inaltime de trei pana la patru metri.

Fructele au o culoare albastru inchis spre negru,ele se coc o data la doi ani. In jurul fructelor sunt tepi. Daca perioada de inflorire a ienuparului este aprilie-mai,fructele se coc abia la sfarsitul lui septembrie - inceputul lunii octombrie (dupa doi ani).

Fructele de ienupăr (bobitele) au un miros placut datorita uleiului volatil pe care il contin. Mai contin zaharuri, rasina,saruri de potasiu si un principiu amar.

Gustul este dulceag cu o aroma specifica,ceea ce face ca bobitele sa fie folosite drept condiment in arta culinara impreuna cu ienibaharul sau coriandrul.

Ienupărul -tratamente Naturiste

Ienupărul, mai exact fructele sale, poseda proprietati diuretice puternice, sunt dezinfectante si cicatrizante, sunt folosite si de asemenea in bolile de rinichi si ale vezicii urinare.

Este indicat folosirea plantei medicinale pentru reumatism, guta si hidropizie (acumularea de apa in tesuturi). Multi locuitori din satele de munte in special din Italia, Austria si Germania pretuiesc puterea tamaduitoare a ienuparului in cazurile de raceala, bronsite acute sau cronice. Ei au mereu in casa si rachiul de ienupăr denumit WACHOLDER, acest snaps medicinal.

Olandezii dau aroma rachiului lor national GENEVER folosind boabe de ienupăr, iar englezii dau ginului o aroma specifica cu fructe de ienupăr si aceasta inca din sec. XVII.

Mancate in stare cruda,boabele de ienupăr stimuleaza pofta de mancare,ajuta in cazurile de slabiciune generala la copii,precum si in anemie.Totodata ceaiul din fructele plantei combat dispepsiile (diaree si varsaturi).Primavara se face o cura de depurare a sangelui folosind aceste boabe ca decoct.

Uleiul extras din fructele ienuparului si amestecat cu alcool rafinat de 38-40% (un mililitru ulei la 100 grame alcool) foloseste pentru frectii in cazul durerilor articulare provocate de reumatism. Ienupărul se foloseste cu succes si in tratarea altor afectiuni si boli,cum ar fi: piatra si nisip la vezica urinara, boli de piele, eczeme,scabie, boli de ficat.

Macerat (la rece) de ienupăr

Doua lingurite varfuite cu bobite uscate si zdrobite se pun la 200 ml de apa rece. Se lasa 8-10 ore. Apoi se bea ca ratie zilnica.

Decoct de ienupăr

Se iau 100 de grame de boabe uscate,se pun intr-o jumatate de litru de apa rece,se lasa o ora,apoi se pun la fiert,se lasa sa fiarba acoperti timp de 10-15 minute.Se ia cate o lingura inainte de fiecare masa (pentru bolile aparatului digestiv).

Ceai (infuzie) de ienupăr

Doua lingurite varfuite cu boabe (zdrobite,maruntite) se pun la o cana (250 ml) cu apa clocotita,se lasa doua minute, apoi se strecoara. Se beau doua cani zilnic.

Atentie tratamentul nu dureaza mai mult de trei saptamani.

Tinctura de ienupăr

Este unul din cele mai puternice remedii cu efect diuretic, antiseptic renourinar si depurativ din flora noastra. Boabele de ienupăr se maruntesc fin cu ajutorul rasnitei electrice de cafea sau in piua. Se pun 15 linguri de pulbere intr-un borcan cu filet, adaugandu-se apoi doua pahare de alcool alimentar (90-96 grade) si un pahar de apa, amestecandu-se totul cat mai bine. Se inchide borcanul si se lasa totul la macerat vreme de zece zile, dupa care tinctura obtinuta se filtreaza prin tifon si se trage in sticlute mici, inchise la culoare.

Infuzie combinata din boabe de ienupăr

Se foloseste in special contra gutei si contra afectiunilor reumatice, avand un puternic efect depurativ si antiinflamator. Se pun 3-4 lingurite de boabe maruntite la macerat, in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de infuzie combinata de ienupăr, care se foloseste intern (2-3 cani pe zi).

Tratamente Naturiste cu fructe crude de ienupăr

Se mesteca zilnic 5-8 boabe in stare cruda. Cura se intinde pe 4-5 saptamani.Se recomanda persoanelor cu stari de slabiciune,lipsa poftei de mancare.Bolnavii de rinichi vor evita acest fel de cura.Se interzice categoric femeilor in perioada de sarcina.

Rachiu de ienupăr

In 500 ml de apa se pun 100 grame boabe proaspat culese. Se fierb intr-un vas acoperit. Apoi se strecoara, se pun 100 grame de zahar si se lasa sa dea de 2-3 ori in clocot. Se toarna 500 ml alcool rafinat 38-40%.Se foloseste la nevoie cate un paharel in starile de răceala sau dispepsii.

Pulbere de ienupăr

Se foloseste inainte de masa ca aperitiv, contra dispepsiei, ca diuretic usor si antispastic. Se obtine prin macinarea fina, cu rasnita electrica de cafea, a fructelor uscate de ienupăr. Depozitarea pulberii obtinute astfel se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 2 saptamani (deoarece uleiurile volatile se evapora foarte rapid). De regulam se administreaza de 3 ori pe zi cate o lingurita rasa, pe stomacul gol.

Read More

iarba sarpelui planta medicinala

Iarba Șarpelui este o plantă medicinală cu flori albastre-violete, originară din Europa și Asia de Vest. Cunoscută pentru utilizările sale în tratamente naturiste, această plantă este apreciată pentru potențialele sale proprietăți curative. Cu frunze și flori atrăgătoare, este utilizată pentru diverse afecțiuni.

Iarba Şarpelui - ECHIUM VULGARE- Plantă Medicinală

Alte denumiri populare pentru iarba şarpelui: buruiana de roseata,boranta, capul viperei,capul veveritei, coada vulpii,iarba lui cel slab, iarba naparcii, limba boului, ochiul veveritei, rumeneala,sudoarea calului,unguri, ursoaica,vipera,viperina.

Raspandire: iarba şarpelui este intalnita prin locuri virane,parloage, marginea drumurilor, terasamente de cai ferate,fanete, de la campie pana in regiunea montana.

Organul vegetal utilizat:partile aeriene ale plantei.

Perioada de recoltare: iarba şarpelui se recolteaza din iulie si pana in august.

Iarba Şarpelui -TRATAMENTE NATURISTE

Iarba Şarpelui, trateaza cu suces dizenteria, diareea si anemiile.Planta medicinală, se utilizeaza doar in uz intern, sub forma de infuzie sau decoct.

Pentru tratarea anemiilor planta se administreaza sub forma de ceai (decoct sau infuzie) de trei ori pe zi (o cana de ceai bauta cu inghitituri mici) dupa mesele principale.

Pentru si tratarea dizenteriilor a diareelor ceaiul se administreaza racit (la temperatura camerei) pe stomacul gol.

Ceai infuzie de Iarba Şarpelui

Se pun 20 g (cca o lingurita) de planta uscata intr-un litru de apa clocotita. Se lasa la infuzat 15 minute, se strecoara si se beau 2 cani pe zi pentru tratarea diareei si dizenteriei. Infuzia se mai foloseste sub forma de gargara, ajuta in faringite si stomatite. In caz de plagi, furunculoza, se aplica comprese cu aceasta infuzie de iarba şarpelui, aceasta avand un important efect antibiotic.

Tusea se trateaza cu infuzie de iarba şarpelui deoarece are efect emolient si antiinflamator.Planta ajuta foarte mult pentru tratarea stafilococilor si a enterobacteriilor deoarece are o puternica actiune antibiotica.

Pentru infectii respiratorii, planta se foloseste sub forma de infuzie, pentru efectul sau emolient, expectorant si antibiotic.Datorita continutului de alantoina, s-a constatat ca are si rol anticancerigen.

Ceai decoct de iarba şarpelui

Se amesteca in parti egale plantele uscate de iarba şarpelui si coada racului. Din acest amestec se pune cca o lingurita la un litru de apa rece care se fierbe timp de cinci minute. Ceaiul se lasa apoi la infuzat 10 minute, se strecoara si se beau 2 cesti pe zi;

Read More

Gutuia-Planta Medicinala

Gutuia nu este doar un fruct delicios, ci și o plantă medicinala cu proprietăți terapeutice.Semințele, fructele și frunzele sale au fost utilizate în medicina tradițională pentru tratarea afecțiunilor respiratorii și a durerilor de gât. Oferind antioxidanți și fibre, gutuia devine o resursă valoroasă pentru sănătate.

Gutuia - CYDONIA OBLONGA- Planta medicinala

Gutuiul este un arbore originar din Asia. In latina i se spune CYDONIA OBLONGA. Popular,lumea ii mai spune gutuias sau alamaior. Fructele gutuiului sunt deosebit de aromate.

Este un arbore fructifer inrudit cu marul si parul. Este cunoscut din antichitate, fructele sale fiind folosite in gastronomie sau in medicina populara, alaturi de seminte si frunze.

Gutuia -TRATAMENTE NATURISTE

Gutuia este recomandata bolnavilor ce au stomac lenes. Proprietatile gutuiului asupra stomacului sunt calmante si sedative.

Fie sub forma de sirop,de jeleu, marmelada sau mancare de gutui, aceste fructe amelioreaza starile de diaree, hemoroizi,sau hemoragii ale uterului.

Samburii de gutuie folosesc la prepararea unui ceai care vindeca tusea, bronsita si raguseala. Acest ceai se prepara dintr-o lingurita de samburi de gutuie care se zdrobesc, se oparesc cu o cana de apa clocotita si se lasa un minut. Se indulceste apoi cu miere de albine sau putin zahar.

Din frunzele gutuiului uscate (contin substante astringente) se prepara un ceai pentru combaterea diareei.

Datorita gustului exceptional,din frunzele gutuiului,frag,mur, zmeur,fructe de maces,stafide, fructe uscate de mur, fragi si afine,se prepara un ceai aromat numit Lady M's SPECIAL TEA.

Ceai (infuzie) de gutui

Peste 30 g flori de gutui (sau 50 g frunze de gutui) se toarna 1 l de apa clocotita si se lasa la infuzat 15 minute.Se strecoara si se iau cate 100-200 ml de trei ori pe zi sau in timpul accesului de tuse, care va fi calmat rapid.

Macerat la rece de GUTUI

O lingura de seminte la o cana (250 ml) cu apa, se lasa la macerat doua-trei ore, se strecoara, se aplica comprese locale in caz de degeraturi, din care una seara inainte de culcare.

Leac natural de gutui pentru diaree

Fructul se da pe o razatoarea cu ochiurile mari si se fierbe intr-un-un litru de apa, la foc mic, pana cand lichidul scade la jumatate. Apoi se adauga trei lingurite de zahar brun si se lasa sa mai clocoteasca de doua-trei ori. Leacul obtinut se consuma in aceeasi zi.Mai mult, acest remediu s-a dovedit foarte bun cand este folosit ca adjuvant in cazul hemoragiilor uterine si al hemoroizilor.

Reteta naturista cu gutuie pentru revitalizare

Se spala bine fructele si se rad cu coaja cu tot, indepartand samburii. Se adauga pectina, amestecand ingredientele usor cu o lingura de lemn. In final, se aduga mierea.Continutul se pune intr-un vas smaltuit si se lasa sa dea in clocot. Vasul se tine pe foc timp de 30 de secunde.

Marmelada se toarna fierbinte in borcane incalzite, se acopera etans cu capace si se tine cu gura in jos timp de un minut. Dupa racire, marmelada se pastreaza la frigider, iar dupa desfacere, marmelada se consuma in cel mult 14 zile, ca desert sau la micul dejun.

Lotiune antirid cu gutuie

Cojile de la trei gutui se lasa sa se macereze intr-un vas cu alcool de secara sau de fructe, vreme de 14 zile. Lichidul trebuie sa acopere nivelul cojilor cu un centimetru. Cu acest macerat, care se pastreaza la rece, se tamponeaza zonele cu tendinta de ridare. Remediul se poate obtine atat din coji crude , cat si din coji uscate.

Read More

Ghintura galbena planta medicinala

Ghințura galbenă este o plantă medicinală erbacee cu flori mari, galbene, recunoscută pentru proprietățile sale terapeutice. Utilizată în medicina tradițională pentru îmbunătățirea digestiei și stimularea poftei de mâncare, această plantă perenă este prețuită pentru contribuția sa în domeniul sănătății.

Ghinţura galbenă- GENTIANA LUTEA- Plantă medicinală

Ghinţura galbenă - GENTIANA LUTEA, creste numai in zone inalte,de munte. Prefera solul bogat in piatra calcaroasa, in zonele mai umbroase de munte (peste 1500 m altitudine, dar nu zone ocolite de lumina soarelui.In unele tari s-a incercat si reusit aclimatizarea in gradini.

Planta atinge o inaltime a tulpinei de 50-150 cm.Rădăcina de ghinţură galbenă, este folosita in medicina naturista.

Rădăcina se scoate din pamant incepand cu prima decada din luna septembrie pana la finele lunii octombrie. Rădăcina, trebuie scoasa cu atentie pentru ca in pamant sa mai ramana o parte, din care anul urmator sa rasar o alta plantă. Planta este protejata de lege in multe tari si creste in zone de rezervatie naturala.

Ghinţura galbenă -Tratamente Naturiste

Rădăcina contine substante amare, uleiuri eterice,pectina. La inceput gustul se apropie de dulce dar apoi devine amar puternic.

Inca din vechime plantamedicinală se folosea ca medicament. Datorita principiilor amare,este buna pentru combaterea lipsei poftei de mancare, in tratamentul afectiunilor stomacului si intestinelor.

Rădăcina de Ghinţura galbenă are o proprietate deosebita:mareste numarul globulelor albe si rosii,sporind capacitatea de aparare a organismului.

Ceaiul preparat prin macerare la rece, ajuta in stimularea functiei bilei si ficatului. Totodata combate starile de anemie si starile de debilitate.Ajuta in tratamentul bolilor de inima si al bolilor de rinichi. In unele zone se foloseste si ca mijloc vermifug.Ceaiul din rădăcină combate foarte bine orice fel de frisoane.

Atentie foarte mare: Rădăcina de Ghinţura galbenă nu se fierbe.

Se prepara fie un extract la rece (o lingurita de rădăcină maruntita lasata intr-o cana cu apa rece timp de 10 ore) sau se poate folosi sub forma de pulbere (cate o jumatate de lingurita) de doua ori pe zi. Se bea cu un pahar cu apa rece.

In zonele muntoase din Germania de sud, din Austria,Italia si Elvetia, se prepara un rachiu traditional numit ENZIAN. Cate o jumatate de paharel din acest rachiu numit ENZIAN luat la pranz si seara inainte de masa, linisteste stomacul si apara organismul de infectii.Gustul amarui al rachiului numit ENZIAN se corecteaza cu seminte de anason si putin zahar.

Ceai (macerat la rece) din Rădăcina de Ghinţură

O jumatate de lingurita de rădăcina maruntita,se pune la macerat la rece intr-o cana (250 ml) cu apa rece. Se lasa sa stea cel putin 8 ore,apoi se strecoara,se bea in trei portii cu o jumatate de ora inainte de masa.

Pulbere din Rădăcina de Ghinţură

Din rădăcina uscata,se prepara o pulbere din care se ia o jumatate de lingurita impreuna cu un pahar de apa rece.Acest mod ajuta la combaterea frisoanelor si in combaterea viermilor intestinali.

Rachiu de Ghinţura galbenă - ENZIAN

O lingura cu varf de rădăcină maruntita se amesteca cu 400-500 ml alcool rafinat (sau rachiu natural) de 38-40%. Se lasa timp de 10-14 zile,se corecteaza gustul cu seminte de anason si zahar. Se bea cate o jumatate de paharel la nevoie.

Vin de Ghinţura galbenă

Intr-un litru de vin se pot pune 50 de grame de plantă maruntita – se lasa la macerat timp de 8 zile, agitand cat se poate de des. La final se strecoara, se adauga putina miere si se ia o lingurita inainte de mesele principale, cu jumatate de ora.

Read More