Urechelnita planta medicinala

Urechelnita este o plantă medicinala suculentă cu frunze cărnoase, recunoscută pentru potențialul său în tratamentele naturiste. Cu utilizări tradiționale în vindecarea rănilor și a iritațiilor pielii, această plantă este apreciată pentru proprietățile sale astringente și antiinflamatorii. 

Urechelniţa Sempervivum tectorum Plantă Medicinală 

Alte denumiri populare:iarba de urechi, urechiuse de stanca,urechea iepurelui, iarba lupului,iarba tunului,iarba grasa,iarba ciutei,argintura, buruiana porcului,curechiul stancii, frunzarul,ghintura, jintera,nevastuica, oloisa,oreclesnita, prescurarita,tata mielului,urechea matei, urecherita,varza de stanca,verzisoara.

Raspandire:este o plantă intalnita pe stanci in stare salbatica sau este cultivata.

Organul vegetal utilizat:in scopuri terapeutice se utilizeaza doar frunzele plantei.

Perioada de recoltare:planta se poate recolta prin lunile iulie si pana in septembrie.

Urechelniţa-Tratamente Naturiste

Urechelniţa este recomandata in special pentru efectele miraculoase pe care le are asupra afectiunilor externe,insa poate fi administrata si intern, in combaterea anumitor probleme precum afecţiuni nervoase, renale sau ale urechii, chiar infectii, diaree, febra sau viermi intestinali.

In uz extern, sub form de suc proaspat se aplicat local pe răni sau arsuri, sau pus in urechi, spalaturi cu decoct in cancer  de piele sau cancer uterin, praf din frunze uscata aplicat pe rani, frunze crude aplicate pe bătături.

Urechelniţa poate vindeca acneea, afecţiunile cutanate, aftele, arsurile, bataturile, cancerul uterin sau de piele, durerile de urechi, hemoroizii, intepaturile de insecte si poate chiar sa elimine pistruii.

In medicina populara din occident, planta medicinală era considerata, cândva, un medicament cu utilizari generale si influente benefice in orice afectiune.Carol cel Mare a dat chiar si un decret pentru cultivarea acestei plante.

Urechelniţa este utilizata, in medicina populara, impotriva durerilor de dinti, a arsurilor, pistruilor si bataturilor, in combaterea inflamatiilor urechii, fiind, de asemenea, vermifuga si febrifuga, dar mai ales avand efecte decisive in eliminarea bataturilor.

Se spune ca o frunza de Urechelniţa, aplicata pe o batatura, o inmoaie si, astfel, batatura poate fi indepartata. PLANTA MEDICINALA este recomandata pentru imbunatatirea starii generale a organismului.

Ceai (infuzie) de Urechelniţa

Doua lingurite de frunze maruntite se pun la 250 l apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute, dupa care se strecoara Se pot consuma 4 cani pe zi intern.

Ceai (decoct) de Urechelniţa

Trei lingurite de plantă se pune la 250 ml apa si se fierb timp de cinci minute. Se strecoara si se folosesc la spalaturi in cazul cancerului de piele sau cance uterin.

Suc proaspat de Urechelniţa

Sucul proaspat stors se pune pe răni extern sau se picura in ureche.Sucul proaspat de Urechelniţa calmeaza durerile provocate de zona zoster.

Totodată, aftele localizate pe mucoasa buzelor sau a obrajilor se trateaza tot cu suc de frunze proaspete de Urechelniţa, amestecat cu apa si miere.

Sucul proaspat obtinut din Urechelniţa este un remediu excelent impotriva pistruilor. Se fac zilnic cate doua sau trei tamponari pe tot tenul sau se tamponeaza numai locul de pe fata cu frunze proaspete, zdrobite. Se vor face tamponari si gargara de cateva ori pe zi.

Praf de Urechelniţa

Frunzele plantei uscate se macina cu ajutorul unei rajnite electrice. Se obtine o pulbere fina (praf). Praful din planta uscata se va pune pe răni sau se va lua intern cate un varf de cutit, care se va tine sub limba timp de 10 minute,dupa care se inghite. Se poate administra de 3-4 ori pe zi cu 30 minute inainte de mesele principale.

Frunzele proaspete se aplica sub pansament pe bataturi zilnic pana la trecerea bataturilor. Pentru negi sau pete se unge cu sucul plantei sau cu frunza strivita de mai multe ori pe zi.

Read More

Ienuparul planta medicinala

Ienupărul este o plantă medicinala cunoscută pentru conurile sale și utilizările sale variate. Bacele sale sunt folosite pentru a produce ulei esențial, adesea utilizat în tratamente naturiste, aromaterapie și în industria alimentară. De asemenea, ienupărul este recunoscut pentru proprietățile sale tradiționale în medicina populară, inclusiv în tratarea unor afecțiuni digestive și a infecțiilor tractului urinar.

Ienupărul -JUNIPERUS COMMUNIS- Plantă Medicinală

Ienupărul (JUNIPERUS COMMUNIS) creste in regiunile muntoase pe pasunile montane, in zone stancoase. El se mai numeste si anaperi,archis,cetina, feniar,ialovat,turtei. Tufele ienuparului nu-si pierd frunzele aciculare. Frunzele ating o inaltime de trei pana la patru metri.

Fructele au o culoare albastru inchis spre negru,ele se coc o data la doi ani. In jurul fructelor sunt tepi. Daca perioada de inflorire a ienuparului este aprilie-mai,fructele se coc abia la sfarsitul lui septembrie - inceputul lunii octombrie (dupa doi ani).

Fructele de ienupăr (bobitele) au un miros placut datorita uleiului volatil pe care il contin. Mai contin zaharuri, rasina,saruri de potasiu si un principiu amar.

Gustul este dulceag cu o aroma specifica,ceea ce face ca bobitele sa fie folosite drept condiment in arta culinara impreuna cu ienibaharul sau coriandrul.

Ienupărul -tratamente Naturiste

Ienupărul, mai exact fructele sale, poseda proprietati diuretice puternice, sunt dezinfectante si cicatrizante, sunt folosite si de asemenea in bolile de rinichi si ale vezicii urinare.

Este indicat folosirea plantei medicinale pentru reumatism, guta si hidropizie (acumularea de apa in tesuturi). Multi locuitori din satele de munte in special din Italia, Austria si Germania pretuiesc puterea tamaduitoare a ienuparului in cazurile de raceala, bronsite acute sau cronice. Ei au mereu in casa si rachiul de ienupăr denumit WACHOLDER, acest snaps medicinal.

Olandezii dau aroma rachiului lor national GENEVER folosind boabe de ienupăr, iar englezii dau ginului o aroma specifica cu fructe de ienupăr si aceasta inca din sec. XVII.

Mancate in stare cruda,boabele de ienupăr stimuleaza pofta de mancare,ajuta in cazurile de slabiciune generala la copii,precum si in anemie.Totodata ceaiul din fructele plantei combat dispepsiile (diaree si varsaturi).Primavara se face o cura de depurare a sangelui folosind aceste boabe ca decoct.

Uleiul extras din fructele ienuparului si amestecat cu alcool rafinat de 38-40% (un mililitru ulei la 100 grame alcool) foloseste pentru frectii in cazul durerilor articulare provocate de reumatism. Ienupărul se foloseste cu succes si in tratarea altor afectiuni si boli,cum ar fi: piatra si nisip la vezica urinara, boli de piele, eczeme,scabie, boli de ficat.

Macerat (la rece) de ienupăr

Doua lingurite varfuite cu bobite uscate si zdrobite se pun la 200 ml de apa rece. Se lasa 8-10 ore. Apoi se bea ca ratie zilnica.

Decoct de ienupăr

Se iau 100 de grame de boabe uscate,se pun intr-o jumatate de litru de apa rece,se lasa o ora,apoi se pun la fiert,se lasa sa fiarba acoperti timp de 10-15 minute.Se ia cate o lingura inainte de fiecare masa (pentru bolile aparatului digestiv).

Ceai (infuzie) de ienupăr

Doua lingurite varfuite cu boabe (zdrobite,maruntite) se pun la o cana (250 ml) cu apa clocotita,se lasa doua minute, apoi se strecoara. Se beau doua cani zilnic.

Atentie tratamentul nu dureaza mai mult de trei saptamani.

Tinctura de ienupăr

Este unul din cele mai puternice remedii cu efect diuretic, antiseptic renourinar si depurativ din flora noastra. Boabele de ienupăr se maruntesc fin cu ajutorul rasnitei electrice de cafea sau in piua. Se pun 15 linguri de pulbere intr-un borcan cu filet, adaugandu-se apoi doua pahare de alcool alimentar (90-96 grade) si un pahar de apa, amestecandu-se totul cat mai bine. Se inchide borcanul si se lasa totul la macerat vreme de zece zile, dupa care tinctura obtinuta se filtreaza prin tifon si se trage in sticlute mici, inchise la culoare.

Infuzie combinata din boabe de ienupăr

Se foloseste in special contra gutei si contra afectiunilor reumatice, avand un puternic efect depurativ si antiinflamator. Se pun 3-4 lingurite de boabe maruntite la macerat, in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de infuzie combinata de ienupăr, care se foloseste intern (2-3 cani pe zi).

Tratamente Naturiste cu fructe crude de ienupăr

Se mesteca zilnic 5-8 boabe in stare cruda. Cura se intinde pe 4-5 saptamani.Se recomanda persoanelor cu stari de slabiciune,lipsa poftei de mancare.Bolnavii de rinichi vor evita acest fel de cura.Se interzice categoric femeilor in perioada de sarcina.

Rachiu de ienupăr

In 500 ml de apa se pun 100 grame boabe proaspat culese. Se fierb intr-un vas acoperit. Apoi se strecoara, se pun 100 grame de zahar si se lasa sa dea de 2-3 ori in clocot. Se toarna 500 ml alcool rafinat 38-40%.Se foloseste la nevoie cate un paharel in starile de răceala sau dispepsii.

Pulbere de ienupăr

Se foloseste inainte de masa ca aperitiv, contra dispepsiei, ca diuretic usor si antispastic. Se obtine prin macinarea fina, cu rasnita electrica de cafea, a fructelor uscate de ienupăr. Depozitarea pulberii obtinute astfel se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 2 saptamani (deoarece uleiurile volatile se evapora foarte rapid). De regulam se administreaza de 3 ori pe zi cate o lingurita rasa, pe stomacul gol.

Read More

iarba sarpelui planta medicinala

Iarba Șarpelui este o plantă medicinală cu flori albastre-violete, originară din Europa și Asia de Vest. Cunoscută pentru utilizările sale în tratamente naturiste, această plantă este apreciată pentru potențialele sale proprietăți curative. Cu frunze și flori atrăgătoare, este utilizată pentru diverse afecțiuni.

Iarba Şarpelui - ECHIUM VULGARE- Plantă Medicinală

Alte denumiri populare pentru iarba şarpelui: buruiana de roseata,boranta, capul viperei,capul veveritei, coada vulpii,iarba lui cel slab, iarba naparcii, limba boului, ochiul veveritei, rumeneala,sudoarea calului,unguri, ursoaica,vipera,viperina.

Raspandire: iarba şarpelui este intalnita prin locuri virane,parloage, marginea drumurilor, terasamente de cai ferate,fanete, de la campie pana in regiunea montana.

Organul vegetal utilizat:partile aeriene ale plantei.

Perioada de recoltare: iarba şarpelui se recolteaza din iulie si pana in august.

Iarba Şarpelui -TRATAMENTE NATURISTE

Iarba Şarpelui, trateaza cu suces dizenteria, diareea si anemiile.Planta medicinală, se utilizeaza doar in uz intern, sub forma de infuzie sau decoct.

Pentru tratarea anemiilor planta se administreaza sub forma de ceai (decoct sau infuzie) de trei ori pe zi (o cana de ceai bauta cu inghitituri mici) dupa mesele principale.

Pentru si tratarea dizenteriilor a diareelor ceaiul se administreaza racit (la temperatura camerei) pe stomacul gol.

Ceai infuzie de Iarba Şarpelui

Se pun 20 g (cca o lingurita) de planta uscata intr-un litru de apa clocotita. Se lasa la infuzat 15 minute, se strecoara si se beau 2 cani pe zi pentru tratarea diareei si dizenteriei. Infuzia se mai foloseste sub forma de gargara, ajuta in faringite si stomatite. In caz de plagi, furunculoza, se aplica comprese cu aceasta infuzie de iarba şarpelui, aceasta avand un important efect antibiotic.

Tusea se trateaza cu infuzie de iarba şarpelui deoarece are efect emolient si antiinflamator.Planta ajuta foarte mult pentru tratarea stafilococilor si a enterobacteriilor deoarece are o puternica actiune antibiotica.

Pentru infectii respiratorii, planta se foloseste sub forma de infuzie, pentru efectul sau emolient, expectorant si antibiotic.Datorita continutului de alantoina, s-a constatat ca are si rol anticancerigen.

Ceai decoct de iarba şarpelui

Se amesteca in parti egale plantele uscate de iarba şarpelui si coada racului. Din acest amestec se pune cca o lingurita la un litru de apa rece care se fierbe timp de cinci minute. Ceaiul se lasa apoi la infuzat 10 minute, se strecoara si se beau 2 cesti pe zi;

Read More